1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>
  • foto1.jpg
  • foto13.jpg
  • foto7.jpg
  • foto3.jpg
  • foto9.jpg
  • foto5.jpg
  • foto0.jpg
  • foto14.jpg
  • foto6.jpg
  • foto11.jpg
  • foto16.jpg
  • foto2.jpg
  • foto4.jpg
  • foto12.jpg
  • foto10.jpg
  • foto8.jpg

Personalităţi Raionul Cimişlia

Din nedura de vremi…

Gheorghe Durufi din satul Cenac 1860-1903. Absolvent al facultăţii de medicină , profesor şi şef de catedră la Universitatea din Moscova. Savant şi medic de marcă, înzestrat cu o rară putere de încă, el şi-a consacrat scurta viaţă ştiinţei aplicării teoriei nerviste în domeniul patologiei generale.
Alexandru Dulgher s-a născut în satul Gradişte în anul 1874. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea , s-a numărat printre cei mai buni studenţi ai facultăţii de juridică a Universităţii Moscova.  avut o carieră strălucită, iar în timpurile sovietice a fost deportat într-o regiune a Rusiei, pierzându-i-se urma.

Ion Ciorbă s-a născut în anul 1873 în satul Gradişte. A făcut parte dintr-o familie de
ţărani înstăriţi, care au investit mult în educaţia sa. După ani de studii, a devenit savant de frunte şi directorul-adjunct al Universităţii din Nijnii Novgorod , Russia. În anul 1973 a fost denunţat de către colegi şi comandat la 8 ani de închisoare în regiunea Siberiei. Din cauza vârstei, torturii şi a frigului, Ion Ciorbă s+a stins la 27 iulie 1942.

Nicolae Cernov s-a născut în anul 1894 în satul Ciucur-Mingir. În anul 1918, la numai 24 ani, este ales deputat în Sfatul Ţării şi la 27 martie 1918 votează Actul Unirii cu România.

Liuba Dimitriu poetesă.
S-a născut în anul 1901 în satul Ciucur-Mingir. Autoarea unicului volum de versuri „Crinii Basarabiei”. Se stinge din viaţă la mănăstirea Văratic, răpusă de o boală necruţătoare la doar 29 ani.

 

 



State Dragomir – s-a născut în anul 1872 în satul Coştangalia. A făcut studiile la Iaşi, facultatea de litere şi filozofie, fiind o perioadă profesor la Liceul Naţional din Iaşi. A devenit un jurnalist prodigios, ajungând redactor la ziarul „Evenimentul „ din Iaşi. A scris dramaturgie, poezie, a jucat teatru. Bibliografia sa cuprinde un şir de titluri: „Teatrale”, „Ştefan Cel Mare”, „Sărmanul Dionis”, „Cântarea României”, etc. A jucat în piese de Shakespeare, Gorki, Dostoevski, rolul lui preferat fiind Hamlet. La 15 februarie 1920 s-a stins din viaţă după ani de boală şi suferinţă.

Ion Popuşoi, muzician acordeonist de excepţie. S-a născut în satul Ciucur-Mingir. Mai bine de 30 ani a lucrat în calitate de profesor la Şcoala de Arte din Cimişlia şi timp de 20 ani a fost conducătorul orchestrei de muzică populară „Rapsozii” al Casei de cultură din oraşul Cimişlia. În Cimişlia se organizează Festivalul bienal, consacrat memoriei sale.

Ion Bazatin este originar din Cimişllia. Artist emerit . A fost conducătorul şi coregraful excepţionalului ansamblu de dansuri populare „Hora” din Chişinău, laureat al unor concursuri naţionale şi internaţionale. Anual, în Cimişlia, la baştina sa, are loc Festivalul bienal de dansuri populare, consacrat memoriei sale.

Ei sunt mândria zilelor de azi…

Nicolae Dabija născut la 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, RSS Moldovenească este un scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003)[1] și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012). Şi-a făcut studiile primare în satul natal, apoi în Sagaidac şi Cimişlia. În anul 1966 este înmatriculat la facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Moldova. În anul III a fost exmatriculat „pentru activitate proromânească și antisovietică”, fiind restabilit peste un an, în 1970, la Facultatea de Filologie. În 1972 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat la Televiziunea Naţională, la revista “Nistru”, a fost redactor-şef la revista “Orizontul”, iar  în calitate de redactor șef al săptămînalului Literatura și Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămînalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămînalul Literatura și Arta depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS de factură gorbaciovistă, alături de alte personalităţi ca Eugen Doga, Ion Druţă, Grigore Vieru, Leonida Lari, ş.a. De două ori a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Nicolae Dabija este poet, prozator, scenarist, traducător, critic literar, istoric şi politician. Este autor a peste 50 de titluri de carte, cu o vastă  tematică. Pentru cei mici a scris poveşti în versuri şi nuvele, pentru cei de vîrstă şcolară- manuale de istorie, de limbă şi literatură română, iar pentru cei maturi – versuri, proză şi pubblicistica de o înaltă ţinută lirică-filozofică.
   A obţinut numeroase premii şi distincţii, naţionale şi internaţionale, printre care : Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei de Ştiinţe a României, Marele Premiu “Sfîntul Gheorghe” al Festivalului Internaţional de Poezie din Serbia şi Marele premiu de Poezie “Nichita Stănescu”, Medalia “Mihai Eminescu 150 de ani”, Ordinul Steaua României în grad de Comandor şi distincţia naţională supremă Ordinul Republicii, Premiul National de stat.

Tenorul Iurie Ciobanu. Este născut pe 21 ianuarie 1976 în satul  Coştangalia. A studiat canto la Liceul şi Academia de Muzică din Cluj, apoi la Conservatorul de Muzică din Luxemburg, sub îndrumarea maestrului Ionel Pntea. A debutat în anul 1996 în rolul lui Don Ottavio din „Don Giovanni” de Mozart la opera de stat din Timişoara. Din 1998 este angajat la Opera Naţională din Cluj, iar din 2005 şi până în prezent este solist al Teatrului din Linz, Austria. În anul 2009 va evolua cu mare succes la Opera din Viena cu Contele Almaviva din „Bărbierul din Sevilla” de Possini şi don Ottavio din „Don Giovanni” de Mozart.
    Este laureat al mai multor concursuri şi festivaluri internaţionale din Austria, România, Luxemburg, Italia, Ungaria, Macedonia, inclusiv al Concursurilor Internaţionale : „Traian Grozăvescu” din România, „Hans Gabor Belvedere” din Viena şi al Festivalului de vară „Wiltz”din Luxemburg.

Iurie Leancă. Politician şi diplomat. Iurie Leancă s-a născut la 20 octombrie 1963, în oraşul Cimişlia, raionul Cimişlia, RSS Moldovenească. Între 1981 și 1986 a studiat şi a absolvit Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova. Şi-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost funcționar la ambasada Uniunii Sovietice din București, România, în calitate de secretar secund. Începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost viceministru al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldoveneşti Ascom Group. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naţionale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în 2009, fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă. În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, după care și-a depus mandatul în favoarea funcţiei de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova. La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui Nicolae Timofti. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru.

Gheorghe Postovanu s-a născut pe 1 iunie 1960 în localitatea Satul Nou. Şi-a făcut studiile la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” şi apoi la Academia de Muzică, Teatru şi Artă din Chişinău.Începuturile activităţii sale le-a consacrat picturii expresiv-abstracte, cu care a debutat la Saloanele  de Primăvară ale Centrului Expoziţional Brîncuşi din Chişinău. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova.
   Cu timpul a devenit pasionat de sculptură şi arta monumentalistică. Între lucrările monumentale expuse în locuri publice sunt: Geneză din Chişinău; El Venezelos din Melburn, Australia; Vulturul de la Baza militară SUA din Creta, Grecia; A. Polendas şi T. Vardas din ASchifu de pe insula Creta, etc.
  În anul 2000 a devenit laureat al Premiului Umiunii Artiştilor Plastici din România, iar în 2001 a obţinut Premiul I la Concursul naţional pentru Monumentul victimelor Catastrofei de la Cernobîl din Chişinău. În anii 2002 şi 2004 este desemnat Sculptorul Anului. Este distins cu Ordinul de Onoare al R. Moldova. A obţinut locul I la concursul pentru realizarea Monumentului lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt din Bălţi şi a Monumentului Mircea cel Bătrîn din Chişinău. De asemenea, a realizat Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt din Cimişlia şi  Monumentul „Poarta suferinţelor”  (consacrat memoriei victimelor deportărilor staliniste din anii 1940 şi 1949).

Victor Hristov pictor şi grafician. S-a născut la 25 martie 1946 în oraşul Cimişlia. Şi-a făcut studiile la Şcoala de Arte Plastice şi la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău. A participat la 150 expoziţii personale, naţionale, internaţionale. Pânzele sale au fost expuse în Rusia, Ucraina, România, Elveţia, Germania, SUA, Ungaria, Armenia, Georgia, Cehia, Afganistan, cele mai reuşite cucerind Diplome şi premii sau completând colecţiile de artă plastică publice şi private din ţările respective.
   Este membru al Uniunii Artiştilor plastici din Moldova şi al Uniunii Internaţionale a artiştilor Plastici UNESCO. În anii 1996-2006 a condus Asociaţia de cultură şi artă Colorit. Este director –organizator al Taberei Internaţionale de Creaţie de la Cimişlia.

Dumitru Olărescu – scenarist şi documentalist. S-a născut pe 14 aprilie 1947 în satul Gura Galbenei. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de stat din Chişinău, a descoperit pasiunea sa pentru cinematografie în Studioul „Moldova-film”. Printre colegii de studiou pot fi menţionaţi: Emil Loteanu, Vlad Ioviţă, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Vlad Druc şi Ion Mija.
   A debutat ca scenarist în anul 1972. În cei 40 ani de activitate, în mare parte ca redactor şi director artistic la Studioul de filme documentare „Viaţa”, a realizat peste 100 filme. A obţinut Premiul de stat pentru pelicula „Sunt acuzaţi martorii”. Cele mai cunoscute pelicule „Tata”, „Balada prietenului meu”, „Aria”, „Neam de fântânari”, „Cu durere şi speranţă”, „Cheamă-i, Doamne, înapoi”.”Cel care sunt” şi „Aici departe”. Este laureat al multor premii naţionale şi internaţionale în domeniul cinematografiei. În prezent este cercetător-coordonator şi şeful secţiei de artă cinematografică la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi conferenţiar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.


Valentin Delinschi – actor, poet, muzician, artist emerit. S-a născut la 10 februarie 1963 în oraşul Cimişlia. Activează la Teatrul „Satiricus – I. L. Caragiale” din Chişinău.
   Dintre rolurile sale pot fi menţionate: Fileus – Hercule de Fr. Durrenmatt; Amantul- Triunghiul păcatului după Tudor Muşatescu; Lycast – Căsătorie cu de-a sila de J.B.P. Moliere; Elevul – SRL Moldovanul de Nicolae Esinencu; Puiu – Ciuleandra de Liviu Rebreanu; Zacharie Moiron, Cleante – Moliere de Mihail Bulgakov; Avocatul ex-officio al apărării – Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri; Yeshua, Afronius – Maestrul şi Margarita de Mihail Bulgakov; Ofiţerul – Carmen de Prosper Merimee; Ionescu – O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; Augustin – Maimuţa în baie de Irina Nechit, etc. A lansat cartea „Clipele ce-mi fură viaţa” şi un CD.

Ninela Caranfil– actriţă şi artistă emerită. S-a născut pe 17 iunie 1947 în Satul Nou. După absolvirea şcolii medii şi-a făcut studiile la Institutul de artă teatrală „A. Lunacearski”, specialitatea actorie de teatru şi film. A revenit în Moldova în anul 1969, angajîndu-se la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Primele ei roluri au fost: Kat din „Tangoul criminal” de Egon Ranet, Ingadin „O noapte de privighetori” de V. Ejov, Varvara din „Egor Bulîciov” de M. Gorki, Doica din „Ipolit” de Euripide, apoi Mama din „Georges Dandon” de Pierre de Marivaux, „Om şi gentilom” de Ed. De Filippo şi „Povestea unei nebunii obişnuite” de P. Zelemca.
   A obţinut Marele Premiu la Festivalul „Lucian Blaga” şi premiul Festivalului Internaţional „Mihai Eminescu în lume”. În anul 1999 este decorată cu Ordinul Gloria Muncii, iar 2006 UNITEM îi acordă premiul cel mai bun rol feminin. A scris o autobiografie: „Tăcerea de până la cuvânt”.
Gheorghe Şalaru s-a născut în satul Gradişte pe 14 noiembrie 1961. Şi-a făcut studiile la Colegiul zooveterinar, la facultatea de istorie a Universităţii de stat din Chişinău. După absolvire, a lucrat în calitate de profesor de istorie în câteva localităţi din raionul Cimişlia. Între anii 1991-1997 a fost directorul Şcolii medii nr. 3, astăzi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În anii 1997-2001 s-a consacrat muncii în administraţia publică locală, fiind vicepreşedinte al Comitetului Executiv raional Cimişlia, apoi subprefect al judeţului Lăpuşna. În 2001-2009, a activat ca inspector şcolar, consultant şi expert „Prodidactica”, consultant în dezvoltare la FISM şi PNUD din R. Moldova. În anul 2008 a aderat la Partidul Liberal, fiind ales preşedinte al organizaţiei raionale a partidului. La 25 septembrie 2009 a fost desemnat Ministru al Mediului.

Fraţii Rusu. Primul a pornit pe calea muzicii Timofei, care  a absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, devenind clarinetist al Orchestrei de muzică populară „Mărţişor”. După absolvire, timp de 25 ani a activat la Palatul de creaţie a copiilor din capitală, dirijor al orchestrei de muzică populară. Din 1993 până în prezent activează în cadrul Orchestrei „Mugurel”. Îndrumat de fratele Timofei, Vasile Rusu a absolvit şi el mai întâi Şcoala de muzică din Cimişlia, unde a studiat acordeonul. Acelaşi instrument şi l-a ales şi la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, unde a absolvit clasa profesorului Boris Dolinschi. La Conservator i-a avut în calitate de profesori pe Valentina Covali şi Valentin Zagumionîi. Încă de pe băncile studenţiei, a colaborat cu orchestrele de muzică populară „Brâuleţ”, „Trandafirul Moldovei” şi „Mărţişor”. În 1984, participă la un concurs de angajare în Orchestra de muzică populară „Folclor”, pe care l-a susţinut cu brio şi unde activează pînă în prezent.
   Pe calea muzicii, tot la îndemnul fratelui Timofei, a pornit şi sora lui, Victoria Rusu-Bocancea. La şcoala de muzică din Cimişlia a studiat acordeonul, iar la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga” - teoria muzicii la profesorii Trofim Suruceanu, Tatiana Lupan şi Valentina Ivanenco, dar şi pianul – la profesoara Elena Ris. „Profesoara mea de pian îmi zicea în permanenţă că rebuie să studiez pianul, deşi specialitatea mea de bază era teoria muzicii. Ea ar fi dorit să-mi continui studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu”, însă eu mi-am dorit să devin profesoară şi m-am întors la Cimişlia, unde predau pianul la Şcoala de arte”.

Ştefan Sofronovici s-a născut la 16 septembrie 1957 în satul Batîr. După absolvirea şcolii medii din sat, a urmat studiile la Facultatea de filologie a Universităţii de stat din Chişinău. În anul 1979, şi-a început cariera în calitate de etnograf la Asociaţia de meşteşuguri populare “Artizana”. A lucrat în administraţia Teatrului Naţional “M. Eminescu”, apoi director al Teatrului Etnofolcloric “Ion Creangă” şi al Teatrului Actorului de Cinema. În anii 90 a fost profesor de limba şi literatura română la Gimnaziul din Durleşti, cancelar la Mitropolia Basarabiei şi colaborator ştiinţific superior la Muzeul Literaturii Române “Mihail Kogălniceanu” al Uniunii scriitorilor. Ulterior, a activat în domeniul turismului, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale “Tezaur” şi director al ansamblului folcloric “Ţărăncuţa” din Durleşti.
   A publicat poezii în presa periodică din Chişinău şi Bucureşti. A semnat volume de versuri şi proză “Noi nu avem pămînt de dat”, “Dor de casa părintească”, cartea de poezii, proză şi cântece “Basarabie română”, culegerea folclor “Ilenuţa Româncuţa” elaborată împreună cu regretata sa soţie, Tatiana Sofronovici. În prezent este cercetător ştiinţific în sectorul Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Chişinău, din cadrul proiectului instituţional “Constituirea Arhivei Naţionale de Folclor a AŞM”.


Maria Popescu – soprană, născută pe 27 martie 1958 la Cenac. A absolvit Institutul de arte „G. Musicescu” din Chişinău, devenind solistă la Opera Naţională din Chişinău. S-a produs un şir de roluri din „Turandot” de G. Puccini, „Forţa destinului! Şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Iolanta” de P.I Ceaikovski, „Aici e linişte în zori” de M. Molceacov, „Alexandru Lăpuşneanu” de GH. Mustea, „Petru Rareş” de E. Caudella.

Alexandru Bulat - pictor, profesor de artă, meşter popular. A activate în calitate de professor la catedra de artă decorativă a Institutului Pedagogic din Kazahstan. În prezent este conducătorul unui cerc al Centrului de creaţie a copiilor din oraşul cimişlia. Face parte din grupul de creaţie “Vibraţie” care, în fiecare an, vernisează expoziţii. Tablourile sale sunt prezente în colecţii de artă atît în republică, cît şi peste hotare- Ucraina, România, Rusia, Canada, Kazahstan.

Valeriu Corlăteanu judoist. Este din oraşul Cimişlia, unde începe cariera sa sportivă sub îndrumarea primului său antrenor Vasile Balica. Îşi continuă studiile la şcoala-internat republican cu profil sportiv, antrenor Vsile Luca. La început a practicat sambo, lupte libere, greco-romane şi judo, la toate devenind campion republican. Primele sale mari succese: locul III la Campionate Internaţionale din Georgia şi Coreea de Nord în anul 1976. În anul 1977 a cucerit primele locuri la competiţiile internazionale şi mondiale: Uniunea Sovietică, Ungaria, Austria, Franţa. Un succes deosebit a fost obţinerea medaliei de aur la Campionatul European de la Berlin, fiind apoi supranumit “judocanul de aur”.

 

Activităţi planificate

2017
Iunie
Lu 5121926
Ma 6132027
Mr 7142128
Jo18152229
Vn29162330
Sb3101724 
Dm4111825 

Arhiva evenimentelor

Referinţe utile

  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner

Opinie Publică

Vizitatori on-line

Avem 38 vizitatori online

Total vizitatori

Membri : 12
Conţinut : 1222
Număr afişări conţinut : 605260