Personalităţile raionului

Din negura de vremi…

Gheorghe Durufi din satul Cenac 1860-1903. Absolvent al facultăţii de medicină, profesor şi şef de catedră la Universitatea din Moscova. Savant şi medic de marcă, care şi-a consacrat scurta viaţă ştiinţei aplicării teoriei nerviste în domeniul patologie generală.

Alexandru Dulgher s-a născut în satul Gradişte în anul 1874. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, s-a numărat printre cei mai buni studenţi ai facultăţii de juridică a Universităţii din Moscova. A avut o carieră strălucită, iar în timpurile sovietice a fost deportat într-o regiune a Rusiei, pierzându-i-se urma.

Ion Ciorbă s-a născut în anul 1873 în satul Gradişte. A făcut parte dintr-o familie de ţărani înstăriţi. După ani de studii, a devenit savant de frunte şi director-adjunct al Universităţii din Nijnii Novgorod, Russia. În anul 1973 a fost denunţat de către colegi şi comandat la 8 ani de închisoare în regiunea Siberiei. Din cauza vârstei, torturii şi a frigului, Ion Ciorbă s-a stins la 27 iulie 1942.

Nicolae Cernov s-a născut în anul 1894 în satul Ciucur Mingir. În anul 1918, la numai 24 ani, este ales deputat în Sfatul Ţării şi la 27 martie 1918 votează Actul Unirii cu România.

Liuba Dimitriu – poetesă. S-a născut în anul 1901 în satul Ciucur Mingir. Autoarea unicului volum de versuri „Crinii Basarabiei”. Se stinge din viaţă la mănăstirea Văratic, răpusă de o boală necruţătoare la doar 29 ani.

State Dragomir s-a născut în anul 1872 în satul Coştangalia. A făcut studiile la Iaşi, facultatea de litere şi filozofie, fiind o perioadă profesor la Liceul Naţional din Iaşi. A devenit un jurnalist prodigios, ajungând redactor la ziarul „Evenimentul” din Iaşi. A scris dramaturgie, poezie, a jucat teatru. Bibliografia sa cuprinde un şir de titluri: „Teatrale”, „Ştefan Cel Mare”, „Sărmanul Dionis”, „Cântarea României”, etc. A jucat în piese de Shakespeare, Gorki, Dostoevski, rolul lui preferat fiind Hamlet. La 15 februarie 1920 s-a stins din viaţă după ani de boală şi suferinţă.

Ion Popuşoi, muzician, acordeonist de excepţie. S-a născut în satul Ciucur Mingir. Mai bine de 30 ani a lucrat în calitate de profesor la Şcoala de Arte din Cimişlia şi timp de 20 ani a fost conducătorul orchestrei de muzică populară „Rapsozii” al Casei de Cultură din oraşul Cimişlia. În Cimişlia se organizează Festivalul Bienal, consacrat memoriei sale.

Ion Bazatin este originar  din Cimişlia. Artist emerit. A  fost conducătorul şi coregraful excepţionalului ansamblu de dansuri populare „Hora” din Chişinău, laureat al unor concursuri naţionale şi internaţionale. Anual, în Cimişlia, la baştina sa, are loc Festivalul Bienal de dansuri populare, consacrat memoriei sale.

Nicolae   Dabija  născut  la   15  iulie   1948,  satul  Codreni,  raionul  Cimişlia. Scriitor, istoric literar şi om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003) şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2012). Şi-a făcut studiile primare în satul natal, apoi în Sagaidac şi Cimişlia. În anul 1966 este înmatriculat la facultatea de Ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova. În anul III a fost exmatriculat pentru activitate pro-românească şi               antisovietică,     fiind     restabilit       peste un       an,  în    1970,        la Facultatea de Filologie. În 1972 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat la Televiziunea Națională, la revista “Nistru”, a fost redactor-şef la revista “Orizontul”, Săptămînalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicaţie care susţinea revenirea limbii române la grafia latină şi decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămînalul Literatura şi Arta depăşea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizaţie neguvernamentală de cultură şi drept, la care au aderat peste 150 de organizaţii culturale, uniuni de creaţie, asociaţii neguvernamentale. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS de factură gorbaciovistă, alături de alte personalităţi ca Eugen Doga, Ion Druţă, Grigore Vieru, Leonida Lari, ş.a. De două ori a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Nicolae Dabija – poet, prozator, scenarist, traducător, critic literar, istoric şi politician. Autor a peste 50 de titluri de carte, cu o vastă tematică. Pentru cei mici a scris poveşti în versuri şi nuvele, pentru cei de vîrstă şcolară – manuale de istorie, de limbă şi literatură română, iar pentru cei maturi – versuri, proză şi publicistică de o înaltă ţinută lirică-filozofică. A obţinut numeroase premii şi distincţii, naţionale şi internaţionale, printre care: Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei de Ştiinţe a României, Marele Premiu “Sfîntul Gheorghe” al Festivalului Internaţional de Poezie din Serbia şi Marele premiu de Poezie “Nichita Stănescu”, Medalia “Mihai Eminescu 150 de ani”, Ordinul Steaua României în grad de Comandor şi distincţia naţională supremă Ordinul Republicii, Premiul Național de stat. Nicolae Dabija s-a stins din viață la 12 martie 2021.

Ei sunt mîndria zilelor de azi . . .

Iurie Ciobanu, născut pe 21 ianuarie 1976 în satul Coştangalia. A studiat canto la Liceul şi Academia de Muzică din Cluj, apoi la Conservatorul de Muzică din Luxemburg, sub îndrumarea maestrului Ionel Pantea. A debutat în anul 1996 în rolul lui Don Ottavio din „Don Giovanni” de Mozart la opera de stat din Timişoara. Din 1998 este angajat la Opera Naţională din Cluj, iar din 2005 şi până în prezent este solist al Teatrului din Linz, Austria. În anul 2009 a evoluat cu mare succes la Opera din Viena cu Contele Almaviva din „Bărbierul din Sevilla” de Possini şi don Ottavio din „Don Giovanni” de Mozart. Este laureat al mai multor concursuri şi festivaluri internaţionale din Austria, România, Luxemburg, Italia, Ungaria, Macedonia, inclusiv al Concursurilor Internaţionale: „Traian Grozăvescu” din România, „Hans Gabor Belvedere” din Viena şi al Festivalului de vară „Wiltz” din Luxemburg.

Iurie Leancă – politician şi diplomat. Iurie Leancă s-a născut la 20 octombrie 1963, în oraşul Cimişlia, raionul Cimişlia, RSS Moldovenească. Între 1981 şi 1986 a studiat şi a absolvit Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova. Şi-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost funcţionar la ambasada Uniunii Sovietice din Bucureşti, România, în calitate de secretar secund. Începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Între 1993 şi 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost viceministru al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim- viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 şi apoi 2007–2009 a fost vicepreşedintele companiei petroliere moldoveneşti Ascom Group. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în 2009, fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă. În acelaşi an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, după care şi-a depus mandatul în favoarea funcţiei de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova. La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Preşedintelui Nicolae Timofti. Iniţial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat întreg de şef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru.

Gheorghe Postovanu s-a născut pe 1 iunie 1960 în localitatea Satul Nou. Şi-a făcut studiile la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” şi apoi la Academia de Muzică, Teatru şi Artă din Chişinău. Începuturile activităţii sale le-a consacrat picturii expresiv-abstracte, cu care a debutat la Saloanele de Primăvară ale Centrului Expoziţional Brîncuşi din Chişinău. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din

Moldova. Cu timpul a devenit pasionat de sculptură şi arta monumentalistică. Între lucrările monumentale expuse în locuri publice sunt: Geneză din Chişinău; El Venezelos din Melburn, Australia; Vulturul de la Baza militară SUA din Creta, Grecia; A. Polendas şi T. Vardas din ASchifu de pe insula Creta, etc. În anul 2000 a devenit laureat al Premiului Uniunii Artiştilor Plastici din România, iar în 2001 a obţinut Premiul I la Concursul naţional pentru Monumentul victimelor Catastrofei de la Cernobîl din Chişinău. În anii 2002 şi 2004 este desemnat Sculptorul Anului. Este distins cu Ordinul de Onoare al R. Moldova. A obţinut locul I la concursul pentru realizarea Monumentului lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt din Bălţi şi a Monumentului Mircea cel Bătrîn din Chişinău. De asemenea, a realizat Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt din Cimişlia şi Monumentul „Poarta suferinţelor” (consacrat memoriei victimelor deportărilor staliniste din anii 1940 şi 1949).

Victor Hristov – pictor şi grafician. S-a născut la 25 martie 1946 în oraşul Cimişlia. Şi-a făcut studiile la Şcoala de Arte Plastice şi la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău. A participat la 150 expoziţii personale, naţionale, internaţionale. Pânzele sale au fost expuse în Rusia, Ucraina, România, Elveţia, Germania, SUA, Ungaria, Armenia, Georgia, Cehia, Afganistan, cele mai reuşite cucerind diplome şi premii sau completând colecţiile de artă plastică publice şi private din ţările respective. Este membru al Uniunii Artiştilor plastici din Moldova şi al Uniunii Internaţionale a artiştilor Plastici UNESCO. În anii 1996- 2006 a condus Asociaţia de cultură şi artă Colorit. Este director-organizator al Taberei Internaţionale de Creaţie de la Cimişlia.

Dumitru Olărescu – scenarist şi documentalist. S-a născut pe 14 aprilie 1947 în satul Gura Galbenei. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, a descoperit pasiunea sa pentru cinematografie în Studioul

„Moldova-film”. Printre colegii de studiou pot fi menţionaţi: Emil Loteanu, Vlad Ioviţă, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Vlad Druc şi Ion Mija. A debutat ca scenarist în anul 1972. În cei 40 ani de activitate, în mare parte ca redactor şi director artistic la Studioul de filme documentare „Viaţa”, a realizat peste 100 filme. A obţinut Premiul de stat pentru pelicula „Sunt acuzaţi martorii”. Cele mai cunoscute pelicule „Tata”, „Balada prietenului meu”, „Aria”, „Neam de fântânari”,

„Cu durere şi speranţă”, „Cheamă-i, Doamne, înapoi”. Este laureat al multor premii naţionale şi internaţionale în domeniul cinematografiei.

Valentin Delinschi – actor, poet, muzician, artist emerit. S-a născut la 10 februarie 1963 în oraşul Cimişlia. Activează la Teatrul „Satiricus – I. L. Caragiale” din Chişinău. Dintre rolurile sale pot fi menţionate: Fileus – Hercule de Fr. Durrenmatt; Amantul- Triunghiul păcatului după Tudor Muşatescu; Lycast – Căsătorie cu de-a sila de J.B.P. Moliere; Elevul – SRL Moldovanul de Nicolae Esinencu; Puiu – Ciuleandra de Liviu Rebreanu; Zacharie Moiron, Cleante – Moliere de Mihail Bulgakov; Avocatul ex-officio al apărării – Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri; Yeshua, Afronius – Maestrul şi Margarita de Mihail Bulgakov; Ofiţerul – Carmen de Prosper Merimee; Ionescu – O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; Augustin – Maimuţa în baie de Irina Nechit, etc. A lansat cartea „Clipele ce-mi fură viaţa” şi un CD.

Ninela Caranfil – actriţă şi artistă emerită. S-a născut pe 17 iunie 1947 în Satul Nou. După absolvirea şcolii medii şi-a făcut studiile la Institutul de artă teatrală

„A. Lunacearski”, specialitatea actorie de teatru şi film. A revenit în Moldova în anul 1969, angajîndu-se la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Primele ei roluri au fost: Kat din „Tangoul criminal” de Egon Ranet, Ingadin „O noapte de privighetori” de V. Ejov, Varvara din „Egor Bulîciov” de M. Gorki, Doica din

„Ipolit” de Euripide. A obţinut Marele Premiu la Festivalul „Lucian Blaga” şi premiul Festivalului Internaţional „Mihai Eminescu în lume”. În anul 1999 este decorată cu Ordinul Gloria Muncii, iar 2006 UNITEM îi acordă premiul cel mai bun rol feminin. A scris o autobiografie: „Tăcerea de până la cuvânt”.

Gheorghe Şalaru s-a născut în satul Gradişte pe 14 noiembrie 1961. Şi-a făcut studiile la Colegiul Zooveterinar, la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău. După absolvire, a lucrat în calitate de profesor de istorie în câteva localităţi din raionul Cimişlia. Între anii 1991-1997 a fost directorul Şcolii medii nr. 3, astăzi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În anii 1997-2001 s-a consacrat muncii în administraţia publică locală, fiind vicepreşedinte al Comitetului Executiv raional Cimişlia, apoi subprefect al judeţului Lăpuşna. În 2001-2009, a activat ca inspector şcolar, consultant şi expert „Prodidactica”, consultant în dezvoltare la FISM şi PNUD din R. Moldova. În anul 2008 a aderat la Partidul Liberal, fiind ales preşedinte al organizaţiei raionale a partidului. La 25 septembrie 2009 a fost desemnat Ministru al Mediului.

Fraţii Rusu. Primul a pornit pe calea muzicii Timofei, care a absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, devenind clarinetist al Orchestrei de muzică populară

„Mărţişor”. După absolvire, timp de 25 ani a activat la Palatul de creaţie a copiilor din capitală, dirijor al orchestrei de muzică populară. Din 1993 până în prezent activează în cadrul Orchestrei „Mugurel”. Îndrumat de fratele Timofei, Vasile Rusu a absolvit şi el mai întâi Şcoala de muzică din Cimişlia, unde a studiat acordeonul. Acelaşi instrument şi l-a ales şi la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, unde a absolvit clasa profesorului Boris Dolinschi. La Conservator i-a avut în calitate de profesori pe Valentina Covali şi Valentin Zagumionîi. Încă de pe băncile studenţiei, a colaborat  cu orchestrele de muzică populară „Brâuleţ”,

„Trandafirul Moldovei” şi „Mărţişor”. În 1984, participă la un concurs de angajare în Orchestra de muzică populară „Folclor”, pe care l-a susţinut cu brio şi unde activează până în prezent. Pe calea muzicii, tot la îndemnul fratelui Timofei, a pornit şi sora lui, Victoria Rusu-Bocancea. La şcoala de muzică din Cimişlia a studiat acordeonul, iar la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” – teoria muzicii la profesorii Trofim Suruceanu, Tatiana Lupan şi Valentina Ivanenco, dar şi pianul – la profesoara Elena Ris. „Profesoara mea de pian îmi zicea în permanenţă că trebuie să studiez pianul, deşi specialitatea mea de bază era teoria muzicii. Ea ar fi dorit să-mi continui studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu”, însă eu mi-am dorit să devin profesoară şi m-am întors la Cimişlia, unde predau pianul la Şcoala de Arte”.

Ştefan Sofronovici s-a născut la 16 septembrie 1957 în satul Batîr. După absolvirea şcolii medii din sat, a urmat studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii de stat din Chişinău. În anul 1979, şi-a început cariera în calitate de etnograf la Asociaţia de meşteşuguri populare “Artizana”. A lucrat în administraţia Teatrului Naţional “M. Eminescu”, apoi director al Teatrului Etnofolcloric “Ion Creangă” şi al Teatrului Actorului de Cinema. În anii 90 a fost profesor de limba şi literatura română la Gimnaziul din Durleşti, cancelar la Mitropolia Basarabiei şi colaborator ştiinţific superior la Muzeul Literaturii Române “Mihail Kogâlniceanu” al Uniunii scriitorilor. Ulterior, a activat în domeniul turismului, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale “Tezaur” şi director al ansamblului folcloric “Ţărăncuţa” din Durleşti. A publicat poezii în presa periodică din Chişinău şi Bucureşti. A semnat volume de versuri şi proză “Noi nu avem pămînt de dat”, “Dor de casa părintească”, cartea de poezii, proză şi cântece “Basarabie română”, culegerea folclor “Ilenuţa Româncuţa” elaborată împreună cu regretata sa soţie, Tatiana Sofronovici. În prezent este cercetător ştiinţific în sectorul Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Chişinău, din cadrul proiectului instituţional “Constituirea Arhivei Naţionale de Folclor a AŞM”.

Maria Popescu – soprană, născută pe 27 martie 1958 la Cenac. A absolvit Institutul de arte „G. Musicescu” din Chişinău, devenind solistă la Opera Naţională din Chişinău. S-a produs un şir de roluri din „Turandot” de G. Puccini, „Forţa destinului! şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Iolanta” de P.I Ceaikovski, „Aici e linişte în zori” de M. Molceacov, „Alexandru Lăpuşneanu” de GH. Mustea, „Petru Rareş” de E. Caudella.

Alexandru Bulat – pictor, profesor de artă, meşter popular. A activat în calitate de profesor la catedra de artă decorativă a Institutului Pedagogic din Kazahstan. În prezent este conducătorul unui cerc al Centrului de creaţie a copiilor din oraşul Cimişlia. Face parte din grupul de creaţie “Vibraţie” care, în fiecare an, vernisează expoziţii. Tablourile sale sunt prezente în colecţii de artă atât în republică, cât şi peste hotarele țării: Ucraina, România, Rusia, Canada, Kazahstan.

Valeriu Corlăteanu – judoist. Este din oraşul Cimişlia, unde începe cariera sa sportivă sub îndrumarea primului său antrenor Vasile Balica. Îşi continuă studiile la şcoala-internat republican cu profil sportiv, antrenor Vasile Luca. La început a practicat sambo, lupte libere, greco-romane şi judo, la toate devenind campion republican. Primele sale mari succese: locul III la Campionate Internaţionale din Georgia şi Coreea de Nord în anul 1976. În anul 1977 a cucerit primele locuri la competiţiile internaţionale şi mondiale: Uniunea Sovietică, Ungaria, Austria, Franţa. Un succes deosebit a fost obţinerea medaliei de aur la Campionatul European de la Berlin, fiind apoi supranumit “Judocanul de Aur”.

5268 afișări